ContactMarketBlog
Contact Market Blog
Menu


Banner picture

 


Aurul, singura garanție reală a depozitelor bancare




Alexandru Cojocaru, 28 Mai 2019



Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB) a publicat recent raportul pe anul 2017, deși ne aflăm deja la jumătatea anului 2019. Fără a comenta acest aspect, ne vom concentra numai asupra cifrelor. Prima "cifră" se găsește la pagina 41 a raportului (pagina 22 în documentul PDF), în capitolul 3 "Garantarea depozitelor", și reprezintă totalul depozitelor eligibile pentru garantare prin FGDB. Este vorba de totalul sumelor pe care clienții băncilor le dețin în conturi bancare în țară, limitate la 100.000 euro echivalent în lei pe cont. "Depozitele eligibile la instituțiile de credit participante la FGDB au atins un nou maxim istoric la 31 decembrie 2017, respectiv 267,4 miliarde lei (variație anuală de +10,6%). La creșterea înregistrată de depozitele eligibile, cea mai mare contribuție au avut-o depozitele persoanelor juridice garantate, în special segmentul depozitelor denominate în moneda națională de valori mari (peste 100.000 euro în echivalent lei)." La pagina 55 a raportului (pagina 29 în documentul PDF), în capitolul 4 "Resurse financiare administrate de FGDB", găsim a doua "cifră" ce reprezintă lichiditatea fondului de garantare: "La 31 decembrie 2017, cele două fonduri [n.a. fondul de garantare a depozitelor și fondul de rezoluție bancară] cumulau 6.469,8 milioane lei, cu 546,3 milioane lei mai mult decât la sfârșitul anului 2016. Fondul de garantare a depozitelor și fondul de rezoluție bancară includ și profitul obținut de FGDB în anul 2017, acesta fiind repartizat aproape integral (în proporție de cel puțin 99%), potrivit legii, pentru suplimentarea resurselor financiare disponibile ale celor două fonduri." Așadar FGDB garantează depozite eligibile în valoare de 267,4 miliarde lei, cu un fond de 6,47 miliarde de lei. Acoperirea fondului este de aproximativ 2,43%. Nu greșim dacă spunem ca acest procent este neglijabil. Fondul poate fi util în situații punctuale precum falimentul singular al unei bănci mici sau o corecție economică lejeră. Fondul este însă irelevant în eventualitatea unei crize sistemice în care băncile ar avea dificultăți majore de îndeplinire a obligațiilor față de creditorii lor. Adică față de noi, toți cei ce avem conturi curente, conturi de economii sau depozite la termen. Care ar fi variantele de acțiune ale FGDB în eventualitatea unei crize de credit sistemice, având în vedere că s-a angajat să despăgubească titularii de cont în termen de numai 7 zile de la incapacitatea de plată a băncii? Varianta 1: BNR ar putea imprima (sutele de) miliarde de lei necesare pentru a acoperi lipsa de lichiditate a băncilor. Consecința ar fi o hipeinflație așa cum speram să nu mai retrăim vreodată. Varianta 2: băncile cu acordul statului ar putea restricționa semnificativ sumele tranzacționabile și retragerile cash. Practic ne-ar confisca cel puțin temporar banii, așa cum s-a întâmplat în multiple rânduri în lume chiar în ultima decadă. Notăm cazul Greciei care a impus limite restrictive propriilor cetățeni din 2015 până în 2018. Ce soluție există pentru a vă proteja cu adevărat economiile? - Titlurile de stat nu sunt o soluție, statul are puterea legislativă și executivă de a nu își onora obligațiile. Mai mult, o rată a dobânzii infimă nu poate acoperi nici pe departe o inflație accelerată. - Conturile bancare în valută deschise în alte țări nu sunt o soluție, problema garantării depozitelor bancare este globală. - Numerarul în lei sau valute nu reprezintă o soluție din cauza riscului de inflație accelerată. - Acțiunile sunt performante pe termen lung dar se prăbușesc exact în timp de criză. Singura valută care își păstrează valoarea atât în deflație cât și în inflație, care nu are risc de contrapartidă și care vă poate asigura economiile în orice scenariu și pe termen lung este eternul aur.
Click aici pentru a edita textul articolului